E cald de mori, n-am chef sa filosofez, aşa că trântesc pe blog o chestie haioasă primită pe mail. Eu mă recunosc în punctele: 2, 6, 8, 25 şi 26, din procedura pentru femei. Voi în care vă recunoaşteţi? Să nu aud că nu vi s-a-ntâmplat niciodată aşa ceva, prin parcările cu plată, că nu cred! 🙂
Un afiş la intrarea unei bănci:
Vă informăm că banca noastră va instala bancomate noi, ce vor permite clienţilor să efectueze tranzacţii fără a se mai da jos din maşină. Dacă doriţi să utilizaţi acest nou serviciu, vă rugăm să urmaţi paşii din procedurile de mai jos. După mai multe luni de verificări, am elaborat proceduri diferite pentru bărbaţi şi femei, pe care vă rugam să le aplicaţi după caz.
PROCEDURA “BĂRBAŢI”
1. Opriţi maşina în dreptul bancomatului.
2. Coborâţi geamul portierei.
3. Introduceţi cardul în fanta bancomatului şi tastaţi PIN-ul.
4. Tastaţi suma dorită.
5. Recuperaţi cardul, luaţi banii şi chitanţa.
6. Ridicaţi geamul portierei.
7. Continuaţi-vă drumul.
PROCEDURA “FEMEI”
1. Opriţi maşina în dreptul bancomatului.
2. Treceţi schimbătorul de viteze în marşarier şi încercaţi să reveniţi în dreptul bancomatului. Repetaţi dacă este nevoie.
3. Trageţi frâna de mână şi coborâţi geamul portierei.
4. Căutaţi poşeta. După ce o găsiţi, goliţi tot conţinutul pe scaunul din dreapta. Localizaţi şi extrageţi cardul dintre celelalte lucruri din poşetă. Puneţi lucrurile la loc în poşetă.
5. Avertizaţi persoana cu care vorbiţi pe mobil că veţi reveni. Inchideţi mobilul.
6. Deschideţi portiera maşinii şi aplecaţi-vă, dacă distanţa la care aţi oprit este prea mare şi nu vă permite să ajungeţi la bancomat.
7. Introduceţi cardul în fanta bancomatului.
8. Reintroduceţi cardul în poziţia corectă.
9. Căutaţi în poşetă carneţelul în care aţi notat PIN-ul, probabil pe ultima pagină.
10. Introduceţi PIN-ul.
11. Apăsaţi tasta “Anulare” şi introduceţi PIN-ul corect.
12. Tastaţi suma dorită.
13. Verificaţi-vă machiajul în oglinda retrovizoare.
14. Luaţi banii şi chitanţa.
15. Goliţi din nou poşeta pentru a găsi portofelul pentru bani.
16. Notaţi suma retrasă în carneţel şi puneţi banii în portofel.
17. Verificaţi-vă încă o dată machiajul.
18. Avansaţi doi metri cu maşina. Opriţi.
19. Daţi înapoi până în dreptul bancomatului.
20. Recuperaţi cardul din bancomat.
21. Goliţi din nou poşeta şi căutaţi port-cardul. Introduceţi cardul în port-card.
22. Faceţi semn cu degetul mijlociu şoferului disperat care aşteaptă în spatele dumneavoastră.
23. Demaraţi şi continuaţi-vă drumul.
24. Sunaţi persoana cu care vorbeaţi pe mobil şi reluaţi convorbirea.
25. Conduceţi maşina aproximativ doi sau trei kilometri.
26. Deblocaţi frâna de mână. 🙂
:))))))))))))))) exista asemenea bancomate ? sper ca nu !!!! ca eu as lua toate punctele la rand !!!!!!!!!!
Marina, asa bancomate nu stiu sa existe, dar exista o groaza de parcari cu plata!:))
Am crezut ca numai eu nu mai am chef de scris, dar uite ca nu sunt singura 🙂
Serios, chiar am avut impresia ca mi s-au dizolvat creierii din cauza caldurii, ciuciu idei 🙂
Dragute instructiunile, atat doar ca eu n-am masina si in ultimul timp, nu ma mai machiez aproape deloc. Iar daca mai adaug ca de la bancomat n-am mare lucru de scos si rezolv intr-o singura ” sedinta ” , totul e ca si rezolvat 🙂
eu nu mă regăsesc la niciun punct. da deloc! 😆 ce-i drept nici nu am permis de conducere. mai aud încă scrâşnet de roţi, mai miroase a tablă strivind carnea în mintea mea…
Alina, eu folosesc un asemenea bancomat, si ca urmare raspunsurile mele se bazeaza pe experienta. 🙂
Mi se aplica perfect punctele: 4, 5, 6, 13, 14, 17, 25, 26. 🙂
Rareori reusesc sa potrivesc masina in asa fel incit sa nu trebuiasca sa ma dau jos din masina. Este un challenge! 🙂
2, 6, 18, 19, 20, 25, 26
O saptamana minunata! 🙂
Incep cu sfarsitul si 26 e la ordinea zilei… Bine, din cand in cand mai arunc un ochi pe bord si imi sare beculetul rosu in fata strigand la mine: “frana de manaaaaaa!” Si mai sunt si alte puncte. Nu ma mandresc si nici nu ma rusinez. Suntem niste dragute! 😀
Andres, “Suntem niste dragute” si sincere. 🙂
Daaa!! Sincere, dragute si modeste pe deasupra! 😀
Bine, la scos bani nu aveţi viteză, dar la fituit aveţi o dexteritate egală cu suma.
Lotusule, psi, asta e text pentru soferite. Voi sa stati cuminti pe locu’ mortului, cu centura de siguranta pusa! 🙂
Odille, Marilena, andres, cam semanam la punctaj! 😀
Si da, suntem sincere si dragute, iar dovada ca nu suntem (chiar atat de ) proaste e ca avem umor si nu ne oftica glumele misogine! :))
@ODLM: pai trebuia sa avem si noi un punct forte, nu?? 🙂
Alina, locul ala e perfect ptr mine. Sa vezi ce cumintica stau, adica stateam pe vremuri cand uneori, ma mai plimbam si eu cu masina. Ma uitam pe geam, mai cadeam pe ganduri, ma mai hlizeam la cum mai conduc unii si altii, mai inchideam ochii cand viteza era prea mare si din astea 🙂
Desi daca e sa fiu onesta, nu tot timpul imi venea sa tac. Uneori imi venea sa vorbesc, dar nu vroiam sa deranjez soferul filosofand asupra ipoteticei fericiri a batului de chibrit 🙂
A, si nu stiu cum e la altii, dar eu la drumuri lungi, periodic rog frumos soferul sa opreasca ptr ca eu am nevoie de hm…de o toaleta ecologica, asta ca sa nu-i zic tufa 🙂
Si intotdeauna folosesc centura.
Si iar am vorbit ca o moara stricata, dar na treci si tu cu vederea, am o stare buna si cand am asa ceva imi vine sa tot vorbesc 🙂
Alina, mie mi-au placut intotdeauna glumele misogine. 😀 Unele sunt atat de adevarate ca ar fi pacat sa nu fie spuse. Si cum sunt multe ele varza in trafic, sa vezi cum e sa dai peste cate un el. Prapad! 😀 Daca am avea cu totii haz cred ca ar fi lumea mai calma, mai frumoasa si mai putin ridata de atatea injurii si balarii…
Lotus, e foarte placut sa ai copilot cuminte. Si eu sunt la fel cand stau in dreapta. Centura, liniste, ganditoare… mai dau eu muzica tare sa umplu golul dar uneori golul e umplut de gandurile mele care ma fura. Si mai vorbesc, mai tac… mai mult tac pentru ca am senzatia ca vorbesc la peisaje… ca de, omu e concentrat pe drum si nu l-as vrea altfel… In plus, uneori ma enerveaza persoanele care trancane langa mine cand conduc pentru ca nu pot fi atenta 100%, cel putin nu in oras – de aceea sunt si eu cuminte! 😀
Andres, eu nu trancan exgerat 😛
Adica ma rezum la : uite ce floricele frumoase, hai te rog sa oprim sa le miros / vaaai, ai vazut ciobanul acela cu turma de oi, oare el este fericit asa in simplitatea lui ? / te rog, putin mai incet ca vreau sa fac o poza la capita de fan ( evident ca poza facuta din miscare oricum nu iese ) / oare acolo o fi vreo bisericuta uitata de lume ? etc, etc
Dupa cum vezi sunt rezonabila :). Nu-mi amintesc sa ma fi apucat in trafic intrebari din acelea categoria grea, gen : da de ce ma iubesti tu pe mine ? da ‘ ce este oare cu adevarat si iubirea asta ? 🙂
Desi daca e sa ma gandesc drept, chiar as fi avut timp berechet sa intreb de toate, ca drumul Timi- Buc e atat de lung ca ti se intind urechile 🙂
Alina, sper sa nu te tina mult ”lenea” asta ca eu sant in vacanta si trebuie sa citesc… Asa ca filosofeaza, filosofeaza si scoate ceva de la tine!
Soferita nu sant, dar daca as fi, m-as inscrie la toate punctele 1—26, asa ca sa va intrec pe toate 🙂 …
Lotus, chiar am ras :))
Imi aduc aminte de ultimul meu drum la Timisoara. Am fost cam tacuta ca aveam probleme cu stomacul, imi era rau. Am cerut oprire sa-l golesc… Bleah! Asta e partea urata. Partea frumoasa e ca am ridicat in slavi tot drumul, fiecare copac, fiecare camp si munte. Iti mai aduci aminte de poza cu copacul, nu? Asta: http://aliasgreen.aboutblank.ro/wp-content/uploads/2011/03/plimbare.jpg
Pozele le fac in mers si unele chiar ies 😀
Imi plac drumurile! :X:X:X
Andres, chiar frumoasa poza 🙂
Fetele mele vesele si destepte! 🙂
Camellia, iti vand un pont, dar sa nu mai zici la nimeni! 🙂
Cand iti mai vine cheful sa ma citesti, ma gasesti in revista Femeia si in saptamanalul Femeia de azi… In cel de saptamana asta am o gramada de texte! 🙂
Mai sunt si pe site-ul Femeia.ro, daca dai acolo o cautare cu numele meu. Uite o mostra cu care ma mandresc:
http://www.femeia.ro/revista-femeia/nuami-dinescu-vreau-sa-i-fac-pe-oameni-sa-rada-cu-folos.html
Si, bineinteles, o sa mai filosofez si pe aici, nu scapati voi de mine! Si pregatesc si o surpriza…. Gata, ca deja am vorbit prea mult! :))
Alina, stiu, numai ca eu ajung mai rar in oras… locuiesc intr-un loc uitat de lume!!!
Unde locuiesti, Camellia? Daca ne poti zice, bineinteles… 🙂
Oricum, bine ca ai net! :))
Alina, locuiesc intr-o comuna din judetul Iasi. Zona a fost numita ”polul saraciei din Europa de Est”; si pe buna dreptate.
Recunosc, nu am reusit sa cumpar vreun numar din revista FEMEIA. de cand scrii tu, dar am multe numere mai vechi. Sper in vremuri mai bune!
Internetul este minunea mea de fiecare zi…