Nu am eu urmaşi cu mâini şi picioare şi gură urlătoare, dar am, până acum, două cărţi. Una scrisă de mine şi alta scrisă atât de frumos şi cu atât de mult suflet, încât mi-aş fi dorit s-o fi scris eu.

Şi mai am ceva, o spun abia acum cu mândrie, fără teamă de judecăţi strâmbe (nu că n-ar exista, dar am decis să nu le mai iau în seamă): am editura mea. Am înfiinţat Cartea de Suflet ca să-mi pot scoate în lume propriile progenituri mai mult sau mai puţin literare, dar am făcut-o şi pentru că visez, de ceva timp, să fiu eu cea care pune pe hârtie, fie ea şi una virtuală, scrierile unor oameni pe care-I admir şi-i aplaud pe blogurile lor sau pe Facebook şi cărora nici nu le trece prin minte să publice cărţi.

Am planuri mari, şi cu puţin noroc (tradus în bani, timp, dispoziţie, congruenţă de gânduri şi porniri cu autorii vizaţi) le voi împlini. Cătinel, că nu mă aleargă nimeni.

Dar să revenim la subiectul pentru care m-am învrednicit să scriu din nou pe blog după multă vreme. Sunt foarte fericită pentru că am reuşit să închei un parteneriat cu elefant.ro pentru publicarea cărţii mele şi a lui Nuami Dinescu în format electronic. Ăsta e viitorul, pare-se. Nu se va stinge prea curând farmecul cărţilor tipărite, dar cine îşi doreşte o carte mai repede şi cu bani mai puţini de ce să nu aibă acces la aceste variante moderne de publicare?

Aşadar, e-book. Adică fişiere *mobi (pentru Kindle) şi *ePub (pentru toate celelalte tipuri de e-book readere, tablete, smartphone-uri şi ce alte ecrane cu butoane sau fără mai aveţi prin bătătură).

Pentru citit *ePub pe computer/laptop, instalaţi-vă, gratuit, de pe net, progrămelul ăsta. L-am descărcat şi eu, l-am testat, funcţionează de minune!

Vă invit deci pe elefant.ro, unde titlurile “De ce nu-mi găsesc pe cineva” şi “Eu nu sunt Tanţa” vă aşteaptă la distanţă de un click. Este simplu, rapid şi la jumătate de preţ faţă de varianta tipărită. În plus, pentru cei din străinătate, e cel mai facil acces la cărţile româneşti.

Varianta electronică e singura disponibilă, deocamdată, pentru cartea mea.  Cartea lui Nuami Dinescu o puteţi găsi şi-n format tipărit, în librării, pe elefant.ro, libris.ro sau prin comandă la editură: sms la nr. 7555 cu textul NUAMI (tarif 6 euro +TVA). Dacă faceţi comandă prin sms, primiţi cartea cu autograf!

Acestea fiind spuse, spor la downloadat! Celor care deja ne-au citit şi ne-au plăcut le sunt anticipat recunoscătoare pentru împrăştierea pe Facebook sau pe unde doresc ei a acestor veşti bune. 🙂

Nu ştiu dacă mi-au murit lăudătorii (ultima dată când i-am controlat, nu muriseră), dar pentru că nu vreau să-i deranjez la ora asta, o să mă laud singură, începând cu un anunţ de senzaţie: primul tiraj al cărţii mele s-a epuizat!

Şi pentru că nu vreau să dau în vileag chiar toată bucătăria acestui proiect iniţiat pentru sufletul meu, dar care am văzut că a bucurat, spre uluirea mea, foarte multe alte suflete, n-o să dezvălui câte exemplare de carte am comandat la tipografie întâia dată, dar vă asigur că nu e o cifră nici uriaşă, nici ruşinos de mică.  A fost una potrivită bugetului şi, până la urmă, notorietăţii mele. Sau lipsei mele de notorietate – nu ştiu cum să mă exprim mai corect.

Ce pot să spun e că previziunile mele privind modul în care va fi primită această carte au fost depăşite în cel mai neaşteptat şi emoţionant mod. Au fost vreo două săptămâni în care mă duceam la poştă zilnic cu 2-3 colete (sau îl trimiteam pe tata), de au început să ne cunoască doamnele de acolo. Faptul că eram buni clienţi nu le împiedica să fie scorţoase şi nesuferite, dar asta-i altă poveste…

Recunosc, o mare parte din tiraj a ajuns la prieteni, la colegi, la cei apropiaţi mie, însă dincolo de feedbackul cantitativ, am fost impresionată în mult mai mare măsură de cel calitativ. Nu mi-a venit să cred câte mesaje de apreciere primesc pe mail, pe blog sau pe facebook – scrise în văzul lumii sau în mesaj privat. În cuvinte al căror impact asupra mea mi-e greu să vi-l descriu, mi-au mulţumit pentru carte şi pentru ce scrie în ea persoane despre care habar n-aveam că mă citesc şi că mă plac, pentru că nu se făcuseră niciodată văzute, nu mă cunoscuseră personal şi nu-mi comentaseră niciodată pe blog.

Am citit plângând mail după mail şi mesaj după mesaj şi nu-mi venea să cred că-i vorba despre mine… E o senzaţie extraordinară şi acum încep să înţeleg că-i greu să nu ţi se urce la cap când cineva te ridica în slăvi fie şi datorită unor simple vorbe aşternute pe hârtie…

Nu ştiu dacă merit toate laudele primite şi toate lucrurile frumoase care mi s-au întâmplat în ultimul timp, dar mulţumesc din suflet pentru ele şi le accept fără să clipesc. Şi dacă şi eu, la rându-mi, am reuşit să aduc bucurie sau măcar un strop de linişte în sufletul cuiva, cu poveştile, impresiile şi opiniile mele, pot spune că toată această tevatură cu editarea unei cărţi n-a fost în van.

Dincolo de orgoliul de-a descoperi că sunt citită de oameni absolut speciali, starea mea de bine şi de satisfacţie a fost alimentată în primul rând, recunosc, de faptul că nu mi-a fost dat să aud sau să văd niciun comentariu negativ. Nu ştiu dacă să mă îngrijoreze lucrul ăsta, dar, pe bune, nimeni nu m-a înjurat, nimeni n-a strâmbat din nas la auzul veştii că am scos o carte (sau, în orice caz, n-am văzut eu), nu mi-au ajuns la ureche răutăţi şi nu mi-a pus piedică niciun gest care să mă facă să regret demersul pe care am crezut că unii-l vor considera arogant, inutil, nebunesc.

Şi ca s-o fac lată, vă anunţ că am făcut o nouă comandă la tipografie, deci a doua ediţie  a cărţii mele îşi aşteaptă cititorii. Iar pentru ca lauda de sine să fie plenară, mai jos vă prezint poze multe şi frumoase cu câţiva dintre cititorii mei frumoşi şi deştepţi, cu care mi-e drag să mă fălesc! Mai mult cititoare, dar e şi-un băiat pe-acolo, deci nu pot folosi femininul. 🙂

Fotografia care ilustrează acest text este trimisă tot de o cititoare de-a mea, Ramona Palumbo, din Italia. Mulţumesc, Ramona!

Fac o reverenţă, chiar dacă numai în scris, şi vă mulţumesc  tuturor din suflet, încă o dată. Mulţi dintre voi mi-aţi spus că v-aţi regăsit în poveştile, temerile şi gândurile mele şi că asta v-a ajutat. Ei bine, nici nu vă daţi seama cât de mult a înseamnat pentru mine să vă descopăr şi ce mâna fermă mi-aţi întins ca să mă ridic de prin tristeţile în care mă bălăceam. Să vă ajut pe voi mi-a fost în primul rând mie de mare şi preţios ajutor.

 PS: Pentru cărţile noi, calde, abia scoase din cuptorul de făcut cărţi, vă aştept comenzile pe alinagrozea@yahoo.com. Detalii, după cum deja se ştie, aici.

Titlul ales pentru această culegere de texte, pentru aceste bucăţi de suflet şi de viaţă pe care m-am încăpăţânat întâi să le aşez în cuvinte şi mai apoi să le înghesui între două coperte de carte, este acelaşi cu al unui articol postat pe blogul meu şi care a făcut ceva vâlvă la vremea lui.

M-am oprit asupra acestui titlu şi din pricina amintită mai sus, dar şi pentru că tot ce-am înşirat în paginile acestei cărţi mă defineşte, ca personalitate, şi-mi relevă un profil social şi sufletesc marcat de propriile-mi capacităţi de relaţionare sau, după caz, de neputinţe în a închega legături solide, fie ele de dragoste, de prietenie sau de business.

Recitind ce-am adunat în scris de-a lungul anilor, de la poeziile din adolescenţă (multe dintre cele pe care le veţi găsi aici sunt compuse pe când aveam 15-16 ani) şi până la portretul trăirilor, impresiilor şi convingerilor mele etalate recent pe pagini de blog sau de jurnal, pot spune că s-au conturat oarece concluzii. Pe unele am învăţat să le accept, ca pe un dat al firii, cu altele ştiu că nu mă voi putea împăca niciodată, dar eu continuu să lupt nebuneşte, într-o luptă inegală, cu toţi demonii mei.

De ce nu-mi găsesc pe cineva? De ce-am găsit, când s-a-ntâmplat să găsesc? Pentru că tot ce simt, tot ce gândesc şi tot ce fac mă îndrumă pe calea unui destin asupra căruia n-am decât puteri firave. Doza mea crasă de imaturitate se trage din faptul că, de cele mai multe ori, habar n-am ce vreau, dar ceea ce ştiu sigur că nu-mi doresc cu niciun chip mă trage din hău şi mă ţine departe de rătăciri ireparabile.

Asta sunt, cu tot ce caut şi am reuşit să găsesc până acum. Cu zbaterile ce încă-mi înlănţuie paşii, cu gândurile care-mi mai pun, uneori, piedică, dar şi cu minunile ce-au ştiut să mă ridice din colb, găsindu-mă ele pe mine, fără ca eu să le fi căutat vreodată.

***

Le mulţumesc colegelor mele Mariana Dorobanţu şi Daniela Nae pentru corectură, Monei Sandu, pentru layout, design copertă şi răbdare, şi tipografiei Adi Center din Iaşi pentru promptitudine şi profesionalism.