27 Jul 2012 Reclamă nemascată, din suflet

N-au trecut nici doi ani de la o perioadă sumbră în care juram că n-am să mai scriu niciodată, pentru nicio publicaţie în afara celei la care am trudit şase ani şi care s-a dezis de mine în modul cel mai mârşav şi mincinos. Şi spun că publicaţia s-a dezis ca să nu intru în amănunte cărora încă le resimt colţii veninoşi, chiar şi aşa, prin crusta rănilor aproape de tot cicatrizate.

Am ajuns să scriu la Femeia (şi la Femeia de azi, şi la Sănătatea de azi, şi la Mămica de azi, şi, mai nou, şi la Mami!) printr-o întâmplare care mi-a dovedit încă o dată că  lucruri frumoase, neaşteptate, ţi se pot întâmpla atunci când nu mai speri nimic, când eşti convins că ai pus punct, că ai închis un capitol, că ai trântit cu ranchiună şi durere, una de cealaltă, copertele unei cărţi. Sau, în cazul meu, ale unei reviste…

Am ajuns redactor şi mai apoi Editor Coordonator la Femeia la puţin timp după ce mă bătuse gândul să mă întorc la inginerie, să demarez în trombă din mijlocul unei lumi care pentru mine avea margini strâmte: presa însemna numai şi numai o revistă, scrisul – un singur stil, oamenii – de-un fel anume, cu care nu mi se mai părea onorabil să am de-a face.

M-am înşelat, şi-mi pare bine că mi s-a dat şansa să mă înşel. Mi-am călcat în picioare propriile bariere şi trufiile absurde, şi în faţă mi s-a deschis un drum nou, care, fără a fi ca-n palmă de lin – ar fi şi utopic să fie – mi-a răsturnat prejudecăţi şi mi-a dovedit că mai am încă multe cuvinte de spus şi fraze de scris în presa românească pentru femei.

Aş minţi să spun că m-am ataşat din prima de publicaţia pentru care muncesc acum. Pentru că sunt o persoană fidelă, un om care se dezice greu de tot ce-a iubit nebuneşte, o nostalgică incurabilă. Dar, încet, încet, lucrurile s-au sudat, inerţiile s-au dat duse, stângăciile începutului s-au topit, o dulce rutină s-a aşezat, aşa cum era şi firesc, în matca ei.

Aşa că azi, cu tot entuziasmul şi cu toată dragostea, am curaj să vă îndemn să citiţi revista Femeia (şi pe celelalte pe care vi le-am înşirat mai sus :)). Veţi descoperi o abordare prietenoasă şi veselă a subiectelor, diversitate de opinii şi informaţii, culoare, optimism, plus un layout luminos şi pozitiv – cel mai frumos de pe piaţă, în opinia mea.

Iar în numărul de septembrie, cel care poate fi găsit la tarabe săptămâna viitoare, veţi avea parte de mine din plin, căci semnez (sau nu, în funcţie de formatul rubricii respective) nu mai puţin de 18 pagini! Printre ele, un material la care mi-a fost tare drag să lucrez, despre Ioana Nitobe Garrison Lee, o fată frumoasă şi deşteaptă care a fost câţiva ani măritată cu un prinţ japonez. E o poveste de viaţă senzaţională, pe care eu, una, am ascultat-o neputându-mi ţine în frâu uimirea şi emoţia.

Mai am un articol despre motivele pentru care soarele, totuşi, ne e prieten (că prea i s-a făcut, deşi nu pe nedrept, o proastă reclamă în ultimii ani), şi, pentru că ştiţi ce nebună sunt, am scris şi o recenzie de carte negativă – vedeţi în revistă despre ce volum este vorba şi de ce m-a dezamăgit într-un asemenea hal.

Nu e făcut de mine, dar e extraordinar, şi-l puteţi savura tot în Femeia – un interviu şi serios, şi haios cu Horaţiu Mălăele! Apoi, apropo de savurat, colegele mele care scriu şi la Bucătăria de azi vă vor ispiti cu reţete care-ţi lasă gura apă şi se prepară (aici le cred pe cuvânt) uşor de tot! Poate într-o zi cu soare mă voi apuca şi eu de gătit, cine ştie… :)

Cam atât, că vorba multa-i sărăcia omului şi toată lumea e acum preocupată de Da-uri, de Nu-uri şi de alte probleme care ne-au întors viaţa cu fundu’n sus. Sper să ne regăsim repede tihna cea atât de preţioasă, şi, dacă şi o revistă cu foi pastelate şi lucioase ne ajută să facem asta, cu atât mai bine. Pe cât de curând! :)

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

11 Responses

  1. 1
    Mona 

    Totul se intampla pe lumea asta cu un scop. Ma bucur ca ai invatat sa iubesti din nou… chiar si o revista!

  2. 2
    Alina Grozea 

    Mona… abia astept sa vii, sa vorbim mai multe! :)

  3. 3
    Marina 

    Felicitari, Alina ! Ma bucur mult pentru reusita ta !

  4. 4
    Alina Grozea 

    Marina, si eu iti multumesc, pentru ca mereu esti alaturi de mine! :)

  5. Felicitari Alina, si mult succes inainte! Ma bucur pentru tine. :)
    Un weekend minunat iti doresc!

  6. 6
    Alina Grozea 

    Victoria, multumesc, inainte mergem! :)

  7. 7
    andres 

    Ma bucur tare mult pentru tine Alina! As vrea sa spun ca te invidiez pentru sansa ta de a scrie pentru ochii lumii, insa invidia mi se pare un cuvand asa urat… incat ma bucur si mai tare pentru tine. Recunosc ca te vizitez mai rar si las semne pe aici si mai rar, dar te gasesc de fiecare data cu aceleasi cuvinte calde, primitoare. Invitatie catre un luminis de vorbe colorate. Ite poeta din mine! 😀

    Am visat candva sa desenez si am ajuns sa invat matematici, am visat sa scriu si am ajuns inginer (stii tu cum e cu domeniul asta), am visat sa scriu mai mult si m-am trezit prin marketing. Si ma invat prin lumi in care nu imi gasesc locul, e ciudat… pentru ca cel mai bine ma simt in locul pe care mi l-am desenat singura, printre carti si cititori, pe bloguri si intre cuvinte. Vreau sa cred ca mai am o sansa de a-mi gasi linistea si rutina aia placuta in care sa ma complac… Speranta moare ultima, ce sa zic!

    Te citesc cu drag,
    Andres

  8. 8
    Alina Grozea 

    Andres, mie imi place cum ma invidiezi, asa ca feel free! :) Oricum ma enerveaza cliseele astea, cum ca e urat sa urasti, sa invidiezi, sa fii gelos. Sunt niste sentimente umane, la fel ca si cele frumoase, cu care venim la pachet. :) Asa ca multumesc foarte tare, ma onoreaza invidia ta. :)
    Recunosc ca nici eu nu mai scriu foarte des aici, dar pentru ca nu mi-am propus niciodata sa castig vreun campionat de scris, o fac cand si daca imi vine cheful. :) Iti doresc sa-ti gasesti linistea si locul, desi cred ca e plictisitor dupa aia, odata gasite. 😀

  9. 9
    Diana E Mantuleasa 

    Buna Alina, ma bucur ca o poarta s-a inchis numai ptr a ti se deschide o alta poate chiar mai buna :) Sunt dornica sa-mi gasesc si eu poarta deschisa din nou dupa ce ziarul unde am colaborat si-a intrerupt activitatea acum 2ani. Eu nu ma pot declara o jurnalista pe deplin intrucat nu am avut sansa sa o practic niciodata full time. Lucrez de 14 ani in fashion, din care ultimii 5ani in Londra unde inca continui noua pagina a vietii mele. Nu am idee in ce masura ai fi tu interesata de o colaborare de aici mai ales ca eu poate nu am experienta ceruta de catre voi insa merita intotdeauna incercat si ti-as ramane datoare oricare ar fi raspunsul tau sa ma instiintezi la adresa de mail de mai sus. Iti doresc multe succese in continuare si sa ne “auzim” cu bine! Diana E Mantuleasa

  10. 10
    Alina Grozea 

    Diana, bine ai venit la mine pe blog! Despre colaborare, pe scurt, trimite-mi un CV pe adresa alinagrozea@yahoo.com, si cum aud ceva, te am in vedere. Desi jobul tau de acum mi se pare de vis: sa te ocupi de fashion in Londra? Nu ai un loc si pentru mine? :))

  11. 11
    andres 

    Alina, stii ca m-am gandit si la varianta asta in care s-ar instala plicitseala dupa gasirea linistii… Uff, foarte posibil ca tocmai cautarea, nelinistea de acum sa fie ceea ce ma tine in priza, mereu agitata, mereu “desenand” lucruri si intamplari frumoase. Ar trebui sa meditez mai mult asupra acestei zone 😀

    Oricand de des sau rar ai scrie, imi place sa revin. Asta e sigur.
    Te imbratisez cu drag,
    Andres

Leave a Reply » Log in